Noua programă de Limba și literatura română lansată de Ministerul Educației pentru clasa a IX-a a stârnit una dintre cele mai tranșante reacții chiar din interiorul echipei premierului Ilie Bolojan. Luciana Antoci, consilier de stat responsabil cu educația la Cancelaria Prim-ministrului, cu aproape trei decenii de experiență la catedră și un mandat de inspector școlar general în palmares, a demontat public documentul aflat în dezbatere, reproșându-i o filozofie ruptă de realitatea elevilor români.

Într-o analiză amplă publicată pe Facebook, Antoci afirmă că proiectul ministerului — condus de Daniel David, susținut politic de partidul premierului — ignoră complet nivelul real al adolescenților care intră în liceu și riscă să transforme materia într-un exercițiu elitist, inaccesibil pentru elevii care deja se confruntă cu dificultăți majore de înțelegere a textului. Concluziile ei sunt formulate într-un limbaj direct, fără ocolișuri, și pun sub semnul întrebării direcția în care Ministerul vrea să ducă predarea limbii române la nivel liceal.

„Programa de limbă și literatură română, așa cum este concepută acum, pare mai degrabă croită pe orizontul de nevoi al studenților din anul întâi de la Facultatea de Litere, decât pe acela al adolescenților care, abia trecând pragul liceelor, vibrează în raport cu teme consonante cu preocupările și frământările specifice vârstei”, scrie Antoci, acuzând că documentul nu are în vedere nici profilul elevilor, nici rezultatele testărilor internaționale recente. Ea amintește că generația care intră în clasa a IX-a este aceeași generație care apare în statisticile PISA, iar analiza acestor cifre nu poate fi ignorată: „Rezultatele testărilor reflectă o realitate îngrijorătoare: analfabetismul funcțional a atins un nivel de alertă.”

În viziunea sa, școala nu își poate permite să întoarcă privirea de la aceste probleme, iar Ministerul Educației ar trebui să construiască programe care repară și reconstruiesc, nu să proiecteze idealuri academice imposibil de atins. Antoci consideră că o programă pentru clasa a IX-a trebuie să repornească interesul autentic pentru lectură, să creeze conexiuni între literatura română și cea universală, să păstreze rigoarea, dar fără a transforma primul an de liceu într-un vestibul spre studii filologice aprofundate. Mai mult, ea subliniază că miza este formarea gândirii critice, iar acest lucru se poate face doar prin texte relevante pentru vârsta adolescenților și prin teme care îi provoacă să gândească.

„Reperele la care ne-am raportat în ultimii ani… au permis profesorului să-i atragă pe elevi în lecturi captivante și în dezbateri interesante… și să-și dezvolte cea mai înaltă abilitate cognitivă – gândirea critică”, notează consiliera, amintind implicit că multe dintre aceste abordări riscă să fie abandonate în favoarea unei redacții prea tehnice și prea dense pentru liceenii de 14–15 ani.

Antoci formulează și un apel direct la adresa Ministerului, explicând ce fel de curriculum ar putea funcționa în mod real la nivelul clasei a IX-a: „O programă modernă, vie, flexibilă, orientată spre cultivarea gustului estetic și a plăcerii de a citi, dar și spre acumularea de cunoștințe relevante… fără date de specialitate dezvoltate în profunzime.” În opinia ei, primul an de liceu trebuie să devină o etapă de reconstrucție: „Miza principală este pregătirea elevilor în spiritul curiozității de a descoperi lumea prin lectură și studiu temeinic, în spiritul unei culturi generale solide.”

Mesajul său nu este doar o critică, ci și un avertisment privind responsabilitatea instituțională a Ministerului Educației: dacă această programă nu este ajustată la nivelul real al elevilor, anii următori devin mult mai greu de fructificat. „Dacă toate acestea vor fi fost dezvoltate la timp, etapele de școlaritate ulterioare clasei a IX-a vor putea deschide perspective consolidate pentru studiul mai aprofundat… al tuturor disciplinelor”, subliniază consiliera.

Intervenția Lucianei Antoci este cu atât mai puternică cu cât vine din zona guvernamentală, vizând un proiect elaborat de un ministru aflat în interiorul aceleiași majorități politice care o susține. Criticile ei, formulate limpede și argumentat, se adaugă tensiunilor deja existente legate de reformele din educație și pun în lumină o ruptură de viziune în interiorul puterii. Consiliera premierului, prima femeie care a condus Prefectura Iași și fost inspector general al IȘJ Iași, acum doctor în științele educației, își folosește experiența pentru a avertiza asupra unui risc major: acela ca noua programă să devină un document decorativ, care nu răspunde nevoilor reale ale elevilor români.

Într-un moment în care educația devine din nou teren de dispute politice și tehnice, poziția ei ar putea influența decisiv modul în care Ministerul va ajusta — sau nu — proiectul aflat în dezbatere.