Declarațiile recente ale fostului premier Victor Ponta, care a mărturisit că în timpul inundațiilor din 2014 a ales să sacrifice sate din România pentru a evita ca apele Dunării să afecteze capitala Serbiei, au generat reacții virulente pe scena politică.

Printre cele mai tranșante poziții se numără cea a primarului general al Capitalei, Nicușor Dan, și candidat la alegerile prezidențiale. Acesta a criticat dur atitudinea lui Ponta și a cerut explicații publice:

„Este halucinant să auzim astăzi că, în plină funcție de prim-ministru, Victor Ponta a ales să provoace pagube pe teritoriul României pentru a salva Belgradul. Și mai grav este că acum, cu nonșalanță, ne spune că pentru această ‘ispravă’ a primit cetățenia sârbă – alături de actorul pro-rus Steven Seagal, cetățenie pe care nici măcar nu a considerat necesar să o returneze.”

Într-o lovitură directă la adresa campaniei electorale a lui Ponta, desfășurată sub sloganul „România pe primul loc!”, Nicușor Dan a subliniat ipocrizia evidentă dintre retorica suveranistă și deciziile din trecut:

„Suveranistul Victor Ponta să le spună românilor de ce a ales să pună Serbia pe primul loc – când a hotărât unde să direcționeze apele Dunării, când a acceptat o a doua cetățenie și când și-a găzduit prietenii fugari, căutați de justiția din România, pe teritoriul sârb.”

Primarul Capitalei a mers mai departe, cerând transparență totală din partea Guvernului și desecretizarea tuturor documentelor care au stat la baza deciziilor luate în acea perioadă:

„Îi solicit lui Marcel Ciolacu să publice și să desecretizeze toate documentele care au stat la baza deciziilor luate de Guvernul Ponta în timpul acelor inundații. Românii au dreptul să cunoască adevărul. Ce documente au justificat alegerea de a distruge sate românești în loc să se ia alte măsuri?”

Declarațiile lui Victor Ponta, în care se arată chiar mândru de gestul său și de recunoașterea simbolică din partea Serbiei, au provocat nu doar indignare, ci și suspiciuni de abuz în exercitarea unei funcții publice, mai ales într-un moment în care siguranța cetățenilor români trebuia să fie prioritară.

Într-un an electoral tensionat, acest episod readuce în atenție problema răspunderii morale și politice a foștilor lideri și necesitatea ca cetățenii să fie informați corect și complet cu privire la deciziile care le-au afectat viețile.